EDWARD SZABELSKI

Modele de naratiuni

Modelarea narativitatii la C. Bremond capata o dimensiune explicativa si axiologica. PE de o parte sunt nuantate procesele de modificare (ameliorarea si dégradarea), de Conservare (PROTEJARE/vs/fruare) si de influentare (informarea si tainuirea, obligatia si interdictionnaire, Sfatul si Sfatul inhibiteur), iar PE de alta parte „morala povestirii taiate o invatare strateica-in afara unei situatii Reale-, contribuind la imbogatirea repertoriului de reactie a receptorului-si acesta este Unul din modurile specifice de actiune a Culturii (). Dar povestitorul trebuie la un moment dat sa se estompeze dans favoarea unor Valori ALE Societatii, Care se infuzeaza in Opera (functia ideologica); naratiunile unui popor nu formeaza o Cultura décit in masura in care sunt perméabile la discursul despre univers al constiintei sociale „(I. panzaru-prefata la Logica povestirii p. 15). Modelul proppian a insemnat indiscutabil un Salt DIN perspectiva generalizarii si clasificarii basmelor (nu este Lipsit de interes faptul ca reactualizarea modelului proppian coïncider cu asaltul gramaticilor générative, ambele evidentiind o matrice Generativa fondamentala. Totusi notil`de functie nu este unicul Component al basmului (C. Bremond, infra 5,5).

Modelul schéma actantiel ofera o noua viziune asupra personajului, Care departe de a fi asimilat unei fiinte psihologice sau metafizice apartine sistemului global al actiunii prin forma actant (a structurii personnes pressées profunde) si acteur (a structurii superficiale discursive). Bună ziua! Acest articol, la Care aţi lăsat Comentariu, conţine modelele de subiecte pentru Evaluarea Naţională, clasa a VIII-a, 2017, la Română. Le găsiţi aici şi pe cele de la matematică: MODELE subiecte matematică. De asemenea, aici găsiţi şi subiectele de la simulările de anul acesta: Subiecte simulare matematica şi Subiecte simulare Română. O zi frumoasă vă dorim! Modelul schéma actantiel al povestirii, configurations de A.J. Greimas preia ipotezele lui Claude LVI-Strauss: „ordinea de succesiune cronologica se resoarbe intr-o structura matriciala atemporala” (1960:29) si propune „interpretarea paradigmatica si Acronis A relatiilor dintre functii (), CEEA ce permite sesizarea structurii Elementare a semnificatiei (1966:204). 5,2. Actanti si evenimente.